Ultima ședință de politică monetară din 2025 – BNR menține dobânda cheie la 6,50%

În cadrul ultimei ședințe de politică monetară din acest an, Consiliul de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR) a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Totodată, s-au păstrat neschimbate și alte instrumente-cheie: rata dobânzii pentru facilitatea de creditare Lombard rămâne la 7,50% pe an, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor comerciale au fost menținute, conform unui comunicat emis de BNR, preluat de Agerpres.

Prioritatea BNR: stabilitatea prețurilor și creștere economică sustenabilă

Banca centrală subliniază că deciziile CA au ca obiectiv principal menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, dar într-un mod care să sprijine o creștere economică durabilă a României. În acest sens, BNR insistă pe importanța unui echilibru sănătos între politicile macroeconomice și implementarea reformelor structurale, inclusiv prin valorificarea fondurilor europene disponibile. Aceste măsuri sunt văzute ca fiind esențiale pentru întărirea capacității economiei naționale de a face față șocurilor externe sau interne.

Instituția finanțelor publice monitorizează permanent evoluțiile atât ale mediului intern, cât și ale celui extern și afirmă că este pregătită să folosească toate instrumentele disponibile pentru a menține stabilitatea prețurilor pe termen mediu, fără a pune în pericol stabilitatea financiară.

Inflația – evoluții recente și perspective

În septembrie 2025, rata anuală a inflației s-a situat la 9,88%, ușor peste nivelul de 9,85% din august, ca urmare a scumpirii prețurilor la combustibili și energie și a creșterii inflației de bază în segmentul non-alimentar. Această creștere a fost aproape complet compensată de reducerea prețurilor în sectoarele LFO (legume-fructe-oleaginoase) și tutun.

Pe întreg trimestrul III, inflația anuală a urcat semnificativ, de la 5,66% în iunie la 9,88%. Această creștere este legată în mare măsură de încheierea schemei de plafonare a prețului energiei electrice la 1 iulie și de creșterea cotelor de TVA și accize începând cu 1 august. Impactul acestor șocuri inflaționiste a fost resimțit mai puternic la nivelul prețurilor exogene, în special prin creșterea accentuată a electricității și într-o măsură mai mică a combustibililor. Pe de altă parte, ieftinirea fructelor și legumelor a temperat parțial această tendință.

În aceeași perioadă, inflația ajustată CORE2 – indicator ce exclude prețurile volatile și efectele sezoniere a urcat la 8,1% în septembrie, față de 5,6% în iunie. Această creștere amplificată reflectă transferul aproape integral al majorărilor de TVA către consumatori, dar și o cerere relativ rezistentă pe anumite segmente și așteptări inflaționiste crescute pe termen scurt. De asemenea, s-au adăugat costuri salariale ridicate, efecte indirecte ale scumpirii energiei și combustibililor, precum și creșterea cotațiilor unor produse agroalimentare și a cursului leu/euro.

În octombrie, inflația anuală a scăzut ușor la 9,76%, ca urmare a diminuării presiunilor pe segmentul combustibililor și LFO, însă această reducere a fost doar parțial compensată de majorarea continuă a prețurilor la energie, influențată de scumpirea gazelor naturale. Inflația ajustată CORE2 și-a menținut nivelul de 8,1%.

Situația economică și perspectivele creșterii

Datele oficiale indică o creștere moderată a activității economice, cu un avans de 1,2% în trimestrul II 2025 față de aceeași perioadă din 2024, după stagnarea din primul trimestru. Astfel, deficitul de cerere agregată s-a deschis mai puțin decât se estima pentru primul semestru al anului.

BNR arată că ritmul anului de creștere anuală a Produsului Intern Brut (PIB) a rămas constant la 0,3% în trimestrul II, într-un context în care cererea internă a încetinit, din cauza reducerii investițiilor și a diminuării variației stocurilor, dar a fost susținută parțial de revenirea consumului populației.

Exporturile și importurile au evoluat divergente în bine: exporturile de bunuri și servicii au crescut, în timp ce importurile au scăzut, ceea ce a contribuit la reducerea deficitului comercial și la o scădere mai moderată a deficitului de cont curent, deși acesta a fost afectat de balanța veniturilor primare.

În trimestrele următoare, activitatea economică a fost aproape nemodificată, dar cu semne de creștere a PIB în trimestrul III, susținută de dinamici mixte la nivelul sectoarelor economice. Comerțul cu amănuntul a înregistrat o ușoară scădere anuală, producția industrială a continuat să se contracteze ușor, în timp ce sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere semnificativă, în special pe segmentul rezidențial.

Pe piața muncii, a continuat reducerea numărului angajaților în lunile iulie și august, iar rata șomajului BIM a scăzut ușor în trimestrul III, după o perioadă de menținere la 6%. Sondajele din luna octombrie indică o ușoară reluare a intențiilor de angajare pe termen scurt, însă deficitul de forță de muncă raportat de companii rămâne semnificativ.

Salariul brut nominal a continuat să crească cu un ritm în scădere în iulie-august, dar rămâne relativ ridicat, iar costul salarial unitar în industrie a revenit la o creștere cu două cifre în luna august.

Evoluția pieței financiare și creditului

Ratele dobânzilor pe piața monetară interbancară au redus în intensitate scăderea la începutul trimestrului IV, păstrându-se însă mai sus decât în primăvara anului. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au continuat să scadă, ajungând la minimele ultimelor 12 luni, iar cursul leu/euro a cunoscut o volatilitate importantă în primele zile din octombrie, corectându-se parțial ulterior.

Creditarea către sectorul privat a continuat să scadă în septembrie 2025, cu o rată anuală de -7,5%, față de -8% în august. Această tendință a fost determinată de reducerea împrumuturilor către societățile nefinanciare, odată cu încetinirea creditării pentru locuințe și contractarea creditului de consum. Ponderea creditului în lei a scăzut ușor, ajungând la 69,1% din totalul acordat sectorului privat.

Perspective și următoarele acțiuni BNR

BNR va prezenta noul Raport trimestrial asupra inflației în data de 14 noiembrie 2025, iar minuta deciziei de politică monetară va fi publicată pe site-ul băncii pe 24 noiembrie. Următoarea ședință dedicată politicii monetare este programată pentru 19 ianuarie 2026.

După o stabilizare prelungită a dobânzii cheie la 7% în decursul anilor 2023 și începutul lui 2024, BNR a redus aceasta succesiv în vara anului trecut, pentru a ajunge la actualul nivel de 6,50%, menținut nealterat din august 2025 încoace.

---

Menținerea dobânzii cheie la 6,50% reflectă o strategie prudentă a băncii centrale, ce vizează echilibrarea obiectivelor de control al inflației și stimulare a creșterii, într-un context economic încă marcat de incertitudini și șocuri externe.