„Situaţia se înrăutăţeşte” – Prognoze BNR privind preţurile şi inflaţia în 2026-2027

Banca Naţională a României (BNR) a făcut publice cele mai recente proiecţii referitoare la evoluţia inflaţiei şi preţurilor pentru anii 2026 şi 2027, subliniind o perspectivă mai sumbră faţă de estimările anterioare.

Inflaţia: o scădere doar moderată şi întârziată

Potrivit minutei Consiliului de Administraţie al BNR, rata anuală a inflaţiei va consemna o diminuare modestă în următoarele trei trimestre, dar se va menţine fluctuantă şi semnificativ mai ridicată decât nivelul anticipat anterior. Din păcate, această scădere se va amâna, iar revenirea inflaţiei în intervalul ţintit de BNR este prevăzută nu în trimestrul IV 2026, ci abia în primul trimestru al anului 2027, cu o întârziere de aproximativ un semestru.

Astfel, BNR estimează că inflaţia anuală va ajunge la 9,6% în decembrie 2025, în creştere faţă de 8,8% previzionaţi anterior. Ulterior, aceasta ar urma să scadă la 3,7% la sfârşitul anului 2026 şi să atingă 2,9% în septembrie 2027, valori totuşi peste previziunile iniţiale pentru aceste momente.

Cauzele majorării inflaţiei: factori tranzitorii însă semnificativi

Creşterea anticipată a inflaţiei pentru 2025-2026 este asociată în special cu două măsuri care vor produce efecte de bază ample. Prima este expirarea schemei de plafonare a preţului energiei electrice în trimestrul III 2025, iar a doua, majorarea cotelor de TVA şi a accizelor. Aceste schimbări vor conduce la avansuri semnificative în componentele exogene ale indicelui preţurilor de consum (IPC) şi vor amplifica inflaţia de bază.

Pe termen scurt, factorii ofertei vor avea o influenţă uşor dezinflaţionistă, în principal datorită unor ajustări pe segmentele produselor din tutun, combustibililor şi preţurilor administrate. Totuşi, această influenţă va fi puternic accentuată abia în trimestrul III 2026, când efectele directe inflaţioniste generate de eliminarea plafonului la energie şi de majorarea impozitelor indirecte se vor estompa.

Riscuri şi incertitudini ridicate pentru anticipaţiile inflaţioniste

Mai mulţi membri ai Consiliului BNR au exprimat îngrijorarea faţă de faptul că menţinerea inflaţiei la un nivel ridicat în următoarele trimestre ar putea afecta negativ anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung. Aceasta se adaugă deviaţiei prelungite a inflaţiei faţă de ţinta stabilită în ultimii ani şi problemelor specifice legate de evoluţia preţurilor la alimente şi gaze naturale, sensibil influenţate de reglementări.

Totodată, Consiliul a reafirmat că, deşi actualul val inflaţionist are un caracter tranzitoriu şi şocurile care îl generează vor dispărea până în trimestrul III 2026, este necesară o monitorizare strictă a tuturor evoluţiilor pentru a preveni efecte adverse asupra anticipaţiilor inflaţioniste.

Presiunile inflaţioniste fundamentale: o tendinţă în scădere

Presiunile generate de factorii fundamentali, precum creşterea salariilor din sectorul privat, vor continua să împingă inflaţia în sus pe termen scurt. Cu toate acestea, acestea sunt aşteptate să devină dezinflaţioniste începând cu a doua jumătate a perioadei de prognoză, pe măsură ce deficitul de cerere agregată se va adânci, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală iniţiate în 2025.

Pe termen mediu, se estimează o structură îmbunătăţită a cererii agregate, cu o creștere a ponderii investiţiilor în defavoarea consumului privat, ceea ce va susţine potenţialul economic.

Inflaţia de bază şi anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt

Rata anuală a inflaţiei de bază va rămâne ridicată până la mijlocul anului viitor, influenţată de efectele tranziţorii ale majorărilor de TVA şi de instaurarea unor anticipaţii inflaţioniste crescute pe termen scurt, tocmai acestea din urmă crescând persistenta inflaţiei pe acest segment.

Evoluţia mai lentă a preţurilor la importuri şi stabilizarea cursului leu/euro vor genera efecte uşor dezinflaţioniste. De asemenea, anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt ar urma să scadă semnificativ în trimestrul III 2026, după manifestarea efectelor de bază menționate.

Prognoza CORE2 ajustat: menţinerea la un nivel ridicat şi descreşterea lentă

Indicatorul inflaţiei CORE2 ajustat – ce elimină efectele volatile ale preţurilor nealimentare şi serviciilor – va înregistra o reducere uşoară în următoarele trimestre, însă pe o traiectorie superioară celei avionate anterior. Ulterior corecţiei din trimestrul III 2026, scăderea va fi mai lentă decât se anticipa.

Estimările indică o rată de 8,1% pentru decembrie 2025 (faţă de 6,8% previzionat anterior), o redu­cere la 3,8% în decembrie 2026 şi 2,3% în septembrie 2027.

Perspective economice şi evoluţia demandelor în următorii ani

Consiliul BNR subliniază că economia naţională va înregistra o creştere moderată în perioada 2025-2026, influenţată de pachetele de consolidare bugetară şi de inflaţia ridicată, care vor restrânge veniturile reale ale populaţiei. Totuşi, cererea externă şi utilizarea fondurilor europene în cadrul programului Next Generation EU pot stimula dinamica economică.

Se anticipează o adâncire a deficitului de cerere agregată până la sfârşitul anului viitor, urmată de o uşoară ameliorare în primele trimestre din 2027. Consumul casnic se va tempera în această perioadă, în timp ce investiţiile vor rămâne principalul motor al creşterii economice.

Deficitul de cont curent şi incertitudinile fiscale

După creşteri importante ca pondere în PIB în 2024, deficitul de cont curent va cunoaşte o ajustare mai accentuată decât se estima anterior în anii 2025-2026. Deşi îmbunătăţirea este un semn pozitiv, nivelul rămâne ridicat comparativ cu standardele europene, reprezentând un risc semnificativ pentru stabilitatea financiară pe termen lung.

În acelaşi timp, rămân incertitudini privind măsurile fiscale viitoare ce vizează menţinerea unui deficit bugetar sustenabil, în concordanţă cu angajamentele asumate la nivel european.

Importanţa fondurilor europene şi stabilitatea monetară

Contextul economic global, marcat de tensiuni comerciale şi conflictul din Ucraina, amplifică riscurile la adresa perspectivelor de creştere şi a stabilităţii preţurilor. De aceea, Consiliul BNR a reiterat necesitatea exploatării optime a fondurilor europene, în special ale programului Next Generation EU, pentru contrabalansarea efectelor negative ale consolidării fiscale şi a tensiunilor geopolitice.

În acest cadru, BNR a decis să menţină neschimbată rata dobânzii de politică monetară la 6,50%, precum şi nivelul ratelor pentru facilităţile Lombard (7,50%) şi depozit (5,50%). De asemenea, au fost păstrate nemodificate şi rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută.

Concluzii

În ciuda unor semnale pozitive pe termen lung, situaţia actuală rămâne dificilă, iar inflaţia va continua să fie un fenomen persistent şi complex, cu fluctuaţii peste aşteptări. Menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu rămâne obiectivul principal al BNR, care subliniază necesitatea unei monitorizări atente a evoluţiilor economice interne şi externe.

---

Pentru detalii suplimentare privind prognozele BNR şi evoluţia inflaţiei în perioada 2025-2027, monitorizaţi publicaţiile oficiale ale Băncii Naţionale a României şi comunicările economice relevante.