Scandalul Lukoil: Bulgaria solicită SUA o excepție de la sancțiuni, România reacționează

Recenta decizie a administrației americane de a impune sancțiuni împotriva marilor companii petroliere rusești Lukoil și Rosneft a generat reacții importante în regiune. La finalul lunii octombrie, Bulgaria a înaintat oficial către Washington o solicitare de excepție de la aplicarea acestor sancțiuni, menite să intre în vigoare din 21 noiembrie, pe fondul îngrijorărilor legate de continuitatea activității rafinăriei sale controlate de Lukoil. Pe fondul acestui context, România își conturează propria strategie pentru gestionarea situației.

Ce a declarat Nicușor Dan despre poziția Guvernului României

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a transmis că există în prezent un grup de lucru guvernamental informat despre situația rafinăriei Petrotel Ploiești, precum și a rețelei de benzinării Lukoil din România. Deși oficial se vorbește despre aproximativ 100 de benzinării, în realitate compania operează circa 320 stații, fiind al doilea cel mai mare lanț după Petrom.

În opinia sa, activitatea comercială a benzinăriilor este mai puțin critică, rafinăria Petrotel reprezentând punctul central pentru aprovizionarea cu carburanți. De altfel, rafinăria se află în prezent în revizie tehnică, urmând a fi repornită în câteva săptămâni. Nicușor Dan subliniază că momentan oprirea nu perturba fluxul național de combustibili, dar pe termen mediu și lung închiderea acesteia ar obliga România să importe semnificativ mai mult petrol procesat.

În privința riscului ca un cumpărător-scut paravan controlat de Rusia să preia rafinăria, edilul afirmă că acesta este eliminat de existența Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe, care verifică toate tranzacțiile ce vizează companii strategice. Desigur, există interes pentru preluarea activelor, însă guvernul nu se grăbește și ia în calcul inclusiv o soluție temporară de preluare a rafinăriei de către statul român, care însă necesită un cadru legal specializat.

Răspunsul oficial al Ministerului Energiei

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a clarificat că România nu va solicita o prelungire a termenului stabilit de SUA pentru aplicarea sancțiunilor Lukoil. În schimb, ministerul pregătește un act normativ care să permită preluarea controlului asupra funcționării rafinăriei Petrotel și a rețelei de benzinării asociate.

Potrivit oficialului, scopul este dublu: să asigure respectarea sancțiunilor americane și să mențină neîntreruptă activitatea de rafinare și comercializare a produselor petroliere, protejând astfel aprovizionarea cu combustibili a pieței interne.

După ce Bulgaria a adoptat recent modificări legislative care îi permit să ia în administrare și să vândă rafinăria de la Burgas, guvernul român exclude în mod oficial opțiunea solicitării unei derogări pentru amânarea sancțiunilor. În schimb, se orientează spre o formulă prin care să preia responsabilitatea asupra rafinăriei de circa 2,5 milioane tone anual și a rețelei de peste 300 benzinării.

Deși nu este clar dacă „preluarea controlului” înseamnă naționalizare sau administrare temporară, se ia în calcul un model similar celui aplicat de Germania, unde autoritățile au preluat operațiunile rafinăriei Schwedt, deținută în acte de Rosneft, pentru a garanta continuitatea alimentării populației și economiei, fără a încălca sancțiunile occidentale.

Bogdan Ivan a mai declarat pe Facebook că nu intenționează să solicite o amânare a sancțiunilor pe data de 21 noiembrie și că va susține aplicarea unitară a acestora la nivelul Uniunii Europene. Preluarea controlului asupra Lukoil în România este vitală pentru a implementa măsurile internaționale, a proteja aproximativ 5.000 de angajați și a asigura stabilitatea și securitatea sistemului energetic național.

Contextul sancțiunilor și exemplul altor state europene

Măsurile anunțate de administrația Trump urmăresc reducerea veniturilor Rusiei provenite din exporturile energetice, cu scopul de a diminua resursele acesteia pentru finanțarea conflictului din Ucraina. Pe lângă sancțiunile directe, există și amenințări secundare adresate entităților care ar continua să colaboreze cu Lukoil și Rosneft.

Până la anunțul oficial al ministrului bulgar al energiei, Sofia nu a recunoscut public existența unei cereri de excepție. Aceasta urmărea, printre altele, să asigure stabilitatea producției interne, acoperirea necesarului național și menținerea prețurilor combustibililor.

În paralel, Germania a obținut deja din partea SUA o scutire pentru rafinăria sa controlată de Rosneft, iar premierul ungar Viktor Orban a negociat acordul de continuare a importurilor de petrol rusesc prin conducte, dată fiind situația particulară a Ungariei, fără ieșire la mare și cu opțiuni limitate de alimentare.

---

Situația Lukoil în România și Bulgaria este un exemplu al provocărilor globale generate de sancțiunile economice împotriva Rusiei, obligând statele europene să găsească soluții echilibrate între respectarea regimului sancțiunilor și menținerea securității energetice a propriilor piețe. România pare decisă să adopte o poziție fermă, fără excepții, dar cu o strategie menită să protejeze interesele naționale și locurile de muncă existente.