Parlamentul European propune vârsta minimă de 16 ani pentru utilizarea rețelelor sociale în țările UE

Parlamentul European solicită o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale în UE
Parlamentul European a adoptat miercuri un raport prin care solicită măsuri mai ferme în Uniunea Europeană pentru protejarea minorilor pe internet, printre care stabilirea unei vârste minime de 16 ani pentru utilizarea rețelelor sociale.
Protecția copiilor și adolescenților în mediul online
În data de 26 noiembrie 2025, deputații din Parlamentul European au votat un raport non-legislativ prin care cer implementarea unor reguli mai stricte pentru siguranța minorilor pe platformele digitale. Acest demers vine în contextul creșterii îngrijorărilor legate de efectele nocive ale folosirii rețelelor sociale, în special asupra sănătății mintale a celor mai tineri utilizatori.
Raportul a fost adoptat cu 483 voturi „pentru”, 92 „împotrivă” și 86 abțineri, reflectând un consens larg privind necesitatea unor măsuri mai stricte. Printre principalele recomandări se numără stabilirea unei vârste minime de 16 ani pentru accesul legal la majoritatea platformelor sociale.
Interzicerea practicilor dăunătoare
Europarlamentarii cer, de asemenea, eliminarea sau interzicerea celor mai periculoase funcții din rețelele sociale care pot crea dependență, precum notificările agresive sau algoritmii care promovează conținutul nociv. Scopul este de a reduce impactul negativ asupra sănătății psihice a tinerilor și de a limita expunerea la manipulări și la dezinformare.
Context și importanță pentru Brașov
Pentru tinerii din Brașov, ca și pentru toți minorii din România și din UE, o astfel de decizie ar putea aduce o protecție suplimentară în fața riscurilor digitale. Într-un oraș cu o comunitate în continuă creștere a utilizatorilor online, reclamațiile legate de timpul petrecut în fața ecranelor și efectele asupra învățării sau somnului sunt tot mai frecvente. Măsurile propuse de Parlamentul European răspund acestor preocupări globale.
Ce urmează?
Raportul adoptat este unul non-legislativ, ceea ce înseamnă că reprezintă un apel către Comisia Europeană și statele membre pentru a introduce reglementări concrete. Până la o eventuală adoptare a unor legi specifice, dialogul între autorități, industrie și societatea civilă va fi esențial pentru a stabili cum vor fi puse în practică aceste recomandări.
În concluzie, Parlamentul European reiterează nevoia de a proteja copiii și adolescenții de riscurile digitale tot mai accentuate, prin reglementări ambițioase și uniforme în întreaga Uniune. Brașovul, ca oraș cu o populație tânără activă în online, poate aștepta cu interes aceste schimbări ce prevestesc o utilizare mai sigură și responsabilă a internetului de către minorii europeni.















