Miliarde din fonduri europene: Pîslaru vizează lansarea planificării încă de la începutul anului 2026

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat o viziune amplă și ambițioasă pentru gestionarea fondurilor europene în România, având ca termen de start ianuarie-februarie 2026 pentru debutul procesului de planificare a acestora. Oficialul pune un accent major pe proactivitate, dorind să evite tradiționala atitudine reactivă a țării noastre în negocierile privind utilizarea acestor resurse vitale, potrivit declarațiilor transmise în cadrul evenimentului News.ro – Roinvest.

Care este miza?

În centrele discuțiilor se află viitorul finanțărilor europene în perioada 2027-2034, când România se așteaptă să gestioneze peste 70 de miliarde de euro din fonduri structurale și de coeziune, incluzând un potențial aport de cel puțin 10 miliarde euro din fondul de competitivitate. Ministrul subliniază că aceste fonduri nu sunt doar banii unui exercițiu financiar, ci reprezintă o veritabilă oportunitate de relansare economică și dezvoltare strategică.

„Discutăm acum despre cum trecem pragul anului 2026, urmând ca în 2027 să ne apropiem de 10 miliarde de euro pe axa Coeziune, creând astfel o punte solidă până în 2028”, a explicat ministrul. „Pentru perioada 2028-2034 sunt pregătite 60 de miliarde de euro în cadrul noului Plan de Parteneriat Național și Regional, sperând să adăugăm încă 10 miliarde prin fondul de competitivitate.”

Parteneriatul public-privat, cheia succesului

Un element crucial al planului îl reprezintă implicarea sectorului privat, alături de cofinanțarea națională. Marcel Boloș propune o schemă ambițioasă, în care pentru fiecare euro venit din fonduri europene să existe un euro echivalent provenit din bugetul național și un euro suplimentar investit de sectorul privat. Astfel, pe parcursul a 7 ani, România ar putea mobiliza circa 210 miliarde de euro – 70 miliarde din partea UE, 70 miliarde din bugetul de stat și 70 miliarde din investiții private.

„Este un concept avangardist: nu doar o consultare cu mediul privat, ci o invitație clară către acesta să participe prin proiecte concrete de investiții, în special în sectoare strategice”, a detaliat ministrul. O parte importantă din acești bani private ar putea proveni prin instrumente financiare dedicate, pentru care se estimează un volum între 10 și 15 miliarde euro, care să faciliteze multiplicarea capitalului și maximizarea impactului.

De asemenea, pentru investițiile private importante, se dorește un mecanism prin care să existe un grant direct în proporție de 20%, încurajând astfel favorabil implicarea și reducând riscurile investitorilor.

Un plan național integrat și flexibil

Pentru prima dată după aderarea României în UE, se propune un „single fund”, un fond unic care să permită o planificare unitară, eliminând barierele dintre programe și restricțiile fragmentate actuale. Aceasta ar permite alocarea optimă a resurselor și o viziune multianuală clară în care România să-și bazeze strategia de dezvoltare.

„Vrem ca România să pună toate resursele într-o găleată comună, să aibă o planificare multianuală riguroasă și să stabilească împreună cu mediul privat prioritățile investiționale, asumându-și astfel statutul unui actor regional cu obiective clare și o colaborare public-privată fără precedent”, a mai precizat ministrul Boloș.

Condiții pentru succes și pașii următori

Pentru ca acest plan integrat să devină realitate, este nevoie de consens politic și stabilitate în Coaliție. Marcel Boloș a spus că în primele luni ale anului 2026 va solicita un mandat din partea Guvernului pentru demararea pregătirilor oficiale. Acesta va urma să fie dezbătut și aprobat până cel târziu în iulie 2027, când Comisia Europeană așteaptă noile planuri de finanțare.

„Sunt curios să văd apetența din partea mass-media, a mediului privat și a societății civile pentru această propunere, deoarece succesul va depinde în mare măsură de colaborarea și implicarea tuturor actorilor”, a adăugat ministrul.

O perspectivă optimistă pentru România

Marcel Boloș a marcat o tranziție clară față de experiența cu PNRR, când existau multe incertitudini și temeri legate de utilizarea fondurilor. Planul actual este gândit în deplină concordanță cu Comisia Europeană, cu obiective bine definite și o structură predictibilă, care să ajute România să accelereze dezvoltarea și să iasă din postura de adeptă a "prinderii din urmă".

Prin acest demers, România își propune să devină un actor regional important, cu o implicare strategică în sectoarele-cheie ale economiei și printr-un parteneriat public-privat puternic.

---

În concluzie, ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pregătește terenul pentru un proiect amplu și integrat de utilizare a fondurilor europene, care implică responsabilitate, colaborare și viziune, cu scopul de a transforma România într-un lider regional al dezvoltării economice.