Un raport recent al Curții de Conturi a României scoate la iveală discrepanțe semnificative în structura demografică a unităților administrativ-teritoriale (UAT) din țară. Conform acestuia, 119 orașe (55% din totalul de 216) și 432 de comune (15% din totalul de 2.861) nu îndeplinesc criteriile legale minime de populație, respectiv 10.000 de locuitori pentru orașe și 1.500 pentru comune.

Impactul asupra eficienței administrației locale

Aceste discrepanțe demografice afectează capacitatea administrațiilor locale de a furniza servicii publice eficiente și de a implementa proiecte de dezvoltare. De exemplu, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să își acopere cheltuielile din venituri proprii în proporție mai mare de 50% în 2023. Această dependență de finanțarea de la bugetul de stat limitează autonomia financiară și flexibilitatea în gestionarea resurselor.

Disparități în accesul la servicii esențiale

Raportul evidențiază și diferențe semnificative între mediul urban și cel rural în ceea ce privește accesul la servicii esențiale. Astfel, 12% dintre UAT-urile rurale nu dispun de cabinete de medicină de familie, 50% nu au cabinete stomatologice, iar 24% nu au farmacii. Aceste lipsuri afectează calitatea vieții locuitorilor și pot conduce la migrarea acestora către zone urbane în căutarea unor condiții mai bune.

Provocări în asigurarea serviciilor publice

Localitățile cu populație redusă se confruntă cu dificultăți suplimentare în furnizarea serviciilor publice de bază, precum alimentarea cu apă, canalizare și transport public. Deși accesibilitatea la aceste servicii crește odată cu populația localității, ea rămâne totuși inferioară în mediul rural comparativ cu cel urban.

Recomandări pentru îmbunătățirea situației

Curtea de Conturi recomandă o analiză sistemică și reforme legislative care să consolideze autonomia financiară a UAT-urilor și să permită adaptarea structurilor administrative la nevoile comunităților. Instituția subliniază necesitatea combinării măsurilor de creștere demografică cu politici de dezvoltare economică și socială, pentru a valorifica potențialul fiecărei zone și a reduce inegalitățile între rural și urban.

În județul Brașov, aceste provocări sunt resimțite în special în zonele rurale, unde unele comune se confruntă cu dificultăți în asigurarea serviciilor publice de bază. Autoritățile locale și regionale trebuie să colaboreze pentru a identifica soluții adaptate contextului local și pentru a sprijini dezvoltarea sustenabilă a comunităților.