Inflația persistentă din România, o provocare majoră pentru Banca Națională

Banca Națională a României (BNR) a decis miercuri să păstreze rata dobânzii la un nivel constant de 6,5%, evidențiind riscul ca inflația ridicată să se mențină pe termen lung. Această decizie survine într-un context economic dificil, marcat de deficite publice semnificative ce necesită corectare și de o scădere accentuată a consumului, amplificată de măsurile de austeritate implementate recent de guvern.

Inflația rămâne la cote înalte, dar cu semne de temperare

În octombrie 2025, rata anuală a inflației în România a coborât ușor, ajungând la 9,8%, după ce în iunie 2023 atingea un prag record. Deși în ultimele luni creșterea prețurilor la alimente și bunuri nealimentare a încetinit comparativ cu septembrie 2025, majorarea prețurilor la servicii a accelerat ușor, ajungând la 10,52% față de 10,36%. Pe plan lunar, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,5% în octombrie, în contrast cu o creștere de 0,36% în luna anterioară.

Datele privind evoluția Produsului Intern Brut (PIB) indică, de asemenea, o creștere modestă de 0,3% în octombrie 2025 față de aceeași lună a anului trecut, sugerând o stagnare economică. Astfel, BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,5% pentru a șaisprezecea lună consecutiv, într-un context în care aceasta rămâne sub nivelul inflației și puține perspective indică o reducere rapidă a acesteia.

Proiecții și efecte ale noilor măsuri fiscale

Într-un comunicat emis după decizie, BNR a estimat o scădere lentă a inflației în următoarele trei trimestre, însă cu valori superioare previziunilor anterioare. Acest fenomen este legat de impactul temporar al unor decizii guvernamentale precum eliminarea plafonului pentru tarifele la energia electrică începând cu 1 iulie 2025 și creșterea taxelor pe consum, inclusiv TVA și accize, începând cu 1 august același an.

Raportul BNR privind inflația prevede o reducere mai accentuată a ratei inflației în trimestrul al treilea din 2026, odată cu atenuarea acestor efecte directe. Ulterior, ritmul de scădere se va tempera, plecând însă de la un nivel mai ridicat decât era anticipat anterior. Estimările indică faptul că abia în 2027 inflația va reveni în intervalul țintit de banca centrală. Această perspectivă este susținută de efectele măsurilor fiscale și bugetare introduse în august 2025, care au ca rezultat o reducere a cererii, afectând astfel consumul și investițiile.

Incertitudini politice și riscuri externe

În plus, pe fondul unui climat politic instabil, există numeroase incertitudini despre direcțiile pe care le vor adopta autoritățile pentru continuarea consolidării fiscale conform acordului cu Comisia Europeană privind diminuarea deficitului bugetar. Economia românească este expusă și riscurilor externe, precum tensiunile comerciale globale, conflictul din Ucraina și majorarea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură la nivelul Uniunii Europene, factori ce pot influența atât activitatea economică, cât și evoluția inflației în următoarea perioadă.

România, fruntașă la inflație în Europa

În prezent, România deține cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană și a treia de pe continent, după Turcia și Ucraina, depășind chiar Rusia, Belarus și Moldova. Comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est, situația este îngrijorătoare: Bulgaria a înregistrat o inflație de 5,6% în octombrie 2025, ușor mai mare față de 5,3% în august; Ungaria și Slovacia au avut cifre apropiate, de 4,3%, în timp ce Polonia și Republica Cehă au înregistrat rate sub 3%. Aceste valori sunt considerabil mai mici decât cele din România.

La nivelul zonei euro, inflația consumatorilor a încetinit la 2,1% în octombrie de la 2,2% în septembrie, menținându-se peste minimul record de 1,9% din mai 2025. În Uniunea Europeană, singura țară care a înregistrat deflație în această perioadă este Cipru, cu o rată de -0,3%.

Inflația, risc major pentru investitorii individuali

Potrivit ultimului sondaj realizat de eToro Retail Investor Beat, inflația reprezintă cel mai important risc extern pentru portofoliile investitorilor individuali din România, fiind urmată strâns de temerile legate de o potențială recesiune economică.

Provocarea echilibrului între stabilitate și creștere economică

România se găsește într-o situație dificilă, având nevoie să găsească un echilibru între reducerea presiunii inflaționiste și susținerea economiei naționale. Această realitate reprezintă un semnal serios pentru decidenții politici, care trebuie să demareze rapid implementarea reformelor esențiale pentru stabilizarea și creșterea durabilă a țării.

---

Despre autor

Bogdan Maioreanu este analist financiar și comentator de piață la platforma de investiții eToro.

Despre eToro

eToro este o platformă globală de tranzacționare și investiții, care permite utilizatorilor să investească, să partajeze cunoștințe și să învețe într-un mediu transparent și colaborativ. Fondată în 2007, eToro are astăzi peste 40 de milioane de utilizatori în 75 de țări. Platforma oferă acces la o gamă largă de active tradiționale și noi, oferind multiple posibilități de investiție, inclusiv tranzacționare directă, investiții în portofolii și copierea altor investitori.

Notă: Acest articol are scop informațional și educațional și nu reprezintă recomandare de investiții. Orice decizie financiară trebuie luată cu precauție și după consultarea unui specialist.

---