Remitențele trimise de românii din diaspora au un impact limitat asupra creșterii economice, arată analiza Institutului de Prognoză Economică

Deși sumele de bani pe care românii din străinătate le trimit acasă au crescut constant între anul 2000 și 2023, acest fenomen nu pare să stimuleze în mod semnificativ creșterea economică a țării, potrivit concluziilor prezentate recent de Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române.

Creșterea remitențelor în PIB, dar fără impact notabil asupra dezvoltării economice

Conform datelor analizate, în anul 2000 remitențele reprezentau doar 0,3% din Produsul Intern Brut, în timp ce în 2023 acestea au ajuns la aproximativ 2,8% din PIB. Cu toate acestea, cercetările au scos în evidență faptul că aceste sume nu se traduc într-un impuls major pentru economia națională.

Explicația oferită de cercetătorii români, printre care și Mihaela Simionescu, este că remitențele sunt în general destinate consumului zilnic și nu investițiilor în afaceri sau proiecte de dezvoltare locală. Astfel, domiciliarii care primesc acești bani preferă să-i cheltuiască pentru nevoi curente, ceea ce nu generează efecte multiplicatoare în economie sau creșterea productivității.

Mai mult, remitențele pot influența negativ participarea pe piața muncii, deoarece beneficiarii lor pot alege să reducă activitatea profesională, bazându-se pe aceste surse adiționale de venit. Există studii care indică o corelație negativă între remitențe și implicarea activă în câmpul muncii, în timp ce în același timp se observă o corelație pozitivă între remitențe și mărirea ofertei de forță de muncă, datorată probabil fenomenelor complexe ale mobilității sociale și economice.

Aceste aspecte au fost detaliate în cadrul conferinței „Migrația internațională și viitorul demografic al României: De la diagnostic la politici eficiente”, organizată de Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”.

Migrația internațională în ultimii ani și efectele asupra populației rezidente

În același eveniment, Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS), a subliniat faptul că perioada 2022-2024 a fost marcată de un sold pozitiv al migrației internaționale, ceea ce a contribuit la atenuarea declinului demografic cauzat de sporul natural negativ. Astfel, la 1 ianuarie 2025, estimările indică o populație rezidentă de peste 19 milioane de persoane.

Andrei a mai evidențiat o creștere constantă, între 2003 și 2019, a ponderii imigranților cu statut definitiv în cadrul fluxurilor anuale de migrație, reflectând o schimbare a tendințelor populaționale și migratorii a României.

Statistica INS arată că în anul 2023 au fost înregistrați aproximativ 324.000 de imigranți pe teritoriul țării. Cei mai mulți provin din Spania, circa 51.000 de persoane (15,8%), urmați de imigranții din Ucraina, în jur de 50.000. Alte comunități semnificative sunt cele din Regatul Unit (8,5%) și Nepal (5,6%).

Reîntoarceri și natalitate: date relevante pentru viitorul demografic

Președintele INS a punctat că în perioada 2013-2023, numărul persoanelor care s-au reîntors în România din Spania a variat între 40.000 și 67.000 anual, indicând o posibilă inversare a unor fluxuri migratorii.

În ceea ce privește natalitatea, între anii 2014 și 2024 s-au înregistrat în România 1,810 milioane de nașteri, în timp ce copii născuți în străinătate, dar înregistrați ulterior în țară, au fost aproximativ 363.000. Astfel, raportul este de aproximativ 5 copii născuți pe teritoriul național la un copil născut în afara granițelor dar recunoscut în România, o informație importantă pentru definirea politicilor demografice.

Concluzii și perspective

Studiile prezentate în cadrul conferinței relevă cât de complexe sunt efectele remitențelor și migrației asupra economiei și societății românești. Deși banii trimiși de românii din diaspora reprezintă o sursă esențială de sprijin pentru numeroase familii, impactul asupra creșterii economice rămâne moderat, chiar dacă ponderea lor din PIB a crescut.

Aceasta evidențiază necesitatea unor politici publice care să stimuleze conversia remitențelor în investiții durabile și să încurajeze o participare activă pe piața muncii, dar și importanța gestionării corecte a fenomenelor migratorii pentru a garanta echilibrul demografic și economic al țării pe termen lung.

---

Sursa informațiilor: Institutul de Prognoză Economică, Institutul Național de Statistică, conferința „Migrația internațională și viitorul demografic al României”, 2024.